Mituri despre cancerul de san

Cancerul mamar este o boală care, dacă nu este descoperită la timp, poate duce la deces. O statistică a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) din țara noastră arată că, în 2021, din 1.134 de persoane care au venit la testările medicale gratuite din cadrul caravanei „Nu am făcut destul”, 74,6% dintre femei nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară și că 65,3% dintre femeile prezente la testări nu s-au palpat niciodată. 

Tocmai de aceea, este important să cunoști faptele și să nu cazi în plasa miturilor care învăluie această boală gravă. Cancerul de sân este o boală gravă, reprezentând una dintre principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor din România și din întreagă lume. Chiar dacă este o afecțiune care se poate vindeca dacă este depistată în faza incipientă, cancerul mamar ucide anual peste 9.000 de românce, arată reprezentanții FABC.

Aceștia subliniază cât este de important ca boala să fie depistată în stadii incipiente, așa că mai jos îți prezentăm cele mai întâlnite mituri despre cancerul mamar, care te vor convinge să faci mai des un control medical al sânilor, pentru a diagnostica boala din timp.

Campanie DOC-Time ecografie mamara

Cele mai vehiculate mituri despre cancerul la sân

Mit: Dacă ai găsit un nodul în unul dintre sânii tăi,  înseamnă că ai cancer mamar
Răspuns: Nu neapărat

Doar un procent mic dintre nodulii de la sâni se dovedesc a fi canceroși. Dar dacă descoperi un nodul persistent în sânul tău sau observi orice fel de modificări în țesutul mamar, acest lucru nu ar trebui ignorat niciodată. Este foarte important să mergi la un medic, pentru un examen clinic (control senologic). Acesta ți-ar putea recomanda, daca e cazul, teste imagistice pentru a determina dacă acest nodul reprezintă sau nu un motiv de îngrijorare.

Mit: Bărbații nu fac cancer mamar, pentru că această boală afectează doar femeile
Răspuns: Fals

Din contra, spun experții, în fiecare an se estimează că aproximativ 2.190 de bărbați vor fi diagnosticați cu cancer mamar, iar 410 dintre aceștia vor muri din cauza cancerului, potrivit Fundației Naționale pentru Cancer Mamar. Deși acest procent este încă unul foarte mic, și bărbații ar trebui să își verifice această zonă periodic, făcându-și o autoexaminare a sânilor în timpul dușului și să raporteze medicului dacă obsevă orice fel de modificări. Cancerul mamar la bărbați este, de regulă, detectat sub forma unui nodul tare situat sub mamelon și areolă.

Cancerul de sân la bărbați reprezintă mai puțin de 1% din toate cancerele de sân diagnosticate în S.U.A. În 2019, s-a preconizat că aproximativ 2.670 de bărbați au fost diagnosticați cu această boală. Chiar dacă cancerul de sân la bărbați este rar, acesta tinde să fie diagnosticat într-un stadiu mai avansat, deoarece modificările și nodulii la sân, de obicei, nu îi determină pe bărbați să creadă că suferă de cancer la sân.  

Mit: O mamografie poate cauza răspândirea cancerului mamar
Răspuns: Fals

O mamografie (sau investigarea cu raze X a sânilor) rămâne în prezent standardul de aur pentru detecția precoce a cancerului mamar. Compresia sânilor în timp ce femeia este supusă acestei investigații nu poate cauza răspândirea cancerului în alte părți ale corpului.

Newsletter DOC dedicat

Potrivit Institutului Național al Cancerului, beneficiile mamografiei, cu toate acestea, aproape întotdeauna eclipsează potențialele daune ce apar de pe urma expunerii la radiații. Mamografiile necesită doze foarte mici de radiații. Riscul ca organismul să fie afectat de această expunere la radiații este extrem de scăzut.

Mit: Dacă ai un istoric familial de cancer mamar, și tu ai o probabilitate de a dezvolta cancer de sân
Răspuns: Nu neapărat

Deși femeile care au un istoric familial de cancer de sân se află într-un grup de persoane cu risc mai mare de a face această boală, majoritatea femeilor care au fost diagnosticate cu cancer mamar nu au antecedente medicale de acest gen în familia lor. Statistic vorbind, doar aproximativ 10% dintre indivizii diagnosticați cu cancer mamar au un istoric familial al acestei boli.

Reține: Dacă ai o rudă de gradul întâi cu cancer mamar (adică dacă ai o mamă, o fiica sau o soră care a dezvoltat cancer de sân înainte de vârstă de 50 de ani), ar trebui să iei în considerare o metodă imagistică de diagnostic, pe care să o efectuezi regulat, începând cu 10 ani mai devreme de vârsta la care persoana din familia ta a primit diagnosticul de cancer la sân.

Mit: Cancerul de sân este contagios
Răspuns: Fals

Nu poți să iei cancer mamar sau să îl transferi în corpul altei persoane. Cancerul mamar este rezultatul dezvoltării necontrolate a unor celule care au suferit mutații, celule care încep să se răspândească în alte țesuturi din interiorul sânului.

Mit: Dacă îți menții o greutate sănătoasă, faci exerciții regulate, mănânci sănătos și limitezi consumul de alcool, nu trebuie să îți faci griji cu privire la cancerul de sân.
Răspuns: Nu neapărat

Deși aceste comportamente pot ajuta la scăderea riscului de cancer de sân, ele nu îl pot elimina. Există atât de multe exemple de oameni care au grijă de sănătatea lor și totuși suferă de cancer la sân.
Cu siguranță, merită să ții sub control factorii de risc pe care îi poți controla, cum ar fi ceea ce mănânci și bei și cât de activ ești din punct de vedere fizic. Dar este totuși important să-ți faci controale regulate, să efectuezi autoexaminări ale sânilor și să acorzi atenție oricăror modificări neobișnuite ale sânilor.  

Mit: Dacă mutația genei BRCA1 sau BRCA2 este detectată în ADN-ul tău, cu siguranță vei dezvolta cancer de sân
Răspuns: Nu neapărat

Potrivit Institutului Național al Cancerului, în ceea ce privește familiile despre care se știe că sunt purtătoare de BRCA1 sau BRCA2, nu fiecare femeie din astfel de familii poartă mutația BRCA1 sau BRCA2. În plus, nu orice femeie care are mutația BRCA1 sau BRCA2 va dezvolta cancer de sân și/sau ovarian. Dar o femeie care a moștenit o mutație în gena BRCA1 sau BRCA2 are de cinci ori mai multe riscuri de a dezvolta cancer de sân decât o femeie care nu are o astfel de mutație. 

Pentru persoanele care descoperă că au această mutație, există diverse măsuri proactive care pot fi luate pentru a reduce acest risc. Acestea includ administrarea unei terapii hormonale sau decizia de a lua o abordare de prevenire chirurgicală, care constă în mastectomii profilactice bilaterale, de obicei efectuate cu reconstrucția sânilor. Majoritatea femeilor pot de asemenea să treacă printr-o operație de îndepărtare a ovarelor și trompelor uterine, deoarece nu există un test de screening fiabil pentru stadiile incipiente ale dezvoltării cancerului ovarian.

MIT: Purtarea sutienului poate provoca cancer de sân.
Răspuns: Fals

Nu există dovezi că sutienele cauzează cancer de sân. Din când în când, media și internetul au alimentat mituri conform cărora purtarea sutienului poate crește riscul de cancer de sân. Teoria a fost că purtarea unui sutien – în special unul cu sârmă – ar putea restricționa fluxul de lichid limfatic din sân, determinând acumularea de substanțe toxice în țesut. Cu toate acestea, nu există dovezi care să susțină această afirmație. Un studiu din 2014 pe aproximativ 1.500 de femei cu cancer de sân nu a găsit nicio legătură între purtarea sutienului și cancerul de sân.

MIT: Aplicarea antiperspirantului poate provoca cancer de sân
Răspuns: Fals

Nu există nicio dovadă a unei legături între antiperspirantul și cancerul de sân, dar siguranța antiperspirantelor este încă studiată. Au existat zvonuri persistente conform cărora antiperspirantele, în special cele care conțin aluminiu și alte substanțe chimice, sunt absorbite în ganglionii limfatici și își fac loc în celulele mamare, crescând riscul de cancer. Se credea că epilarea axilelor cu lama agravează acest lucru prin crearea de mici urme care permit mai multor substanțe chimice să pătrundă în corp. O altă teorie a fost că antiperspirantele, prin oprirea transpirației de la subraț, pot preveni eliberarea de substanțe toxice din ganglionii limfatici de la subraț, crescând și riscul de cancer.

Cu toate acestea, nu există dovezi ale unei legături între utilizarea de antiperspirante și cancerul de sân. Totuși, unele studii au descoperit că femeile care folosesc produse din aluminiu au mai multe riscuri să aibă concentrații mai mari de aluminiu în țesutul mamar.  

MIT: Cancerul de sân în stadiu incipient reapare rar
Răspuns: Fals

Chiar și în cazul cancerului la sân în stadiu incipient, există întotdeauna un anumit risc ca această boală să reapară. Mulți oameni cred că cancerul de sân în stadiu incipient - cancerul care nu s-a deplasat dincolo de ganglionii limfatici de sân și axilă - nu are aproape nicio șansă de a recidiva sau de a reveni. Deși majoritatea persoanelor cu cancer de sân în stadiu incipient nu vor avea o recidivă, riscul nu dispare niciodată complet.

Mit: Dacă această maladie nu reapare în 5 ani, nu mai poate recidiva
Răspuns: Nu neapărat

Deși este adevărat că riscul de recidivă este cel mai mare în primii 2 până la 5 ani, pot apărea recidive ulterioare. Din cauza acestor mituri, unele femei cu cancer la sân în stadiu incipient raportează că se simt complet orbite atunci când au o recidivă. Chiar și la 20 de ani de la diagnostic, persoanele cu cancer la sân în stadiul I, cu risc scăzut cu receptori hormonali pozitivi, au o șansă de 15-20% de recidivă. 

Cancerul de sân recurent poate fi local sau regional, adică reapare în zona sânului sau toracelui unde a fost găsit cancerul inițial, sau la distanță, adică reapare în altă parte a corpului, cum ar fi osul, ficatul sau plămânii. Recidiva la distanță mai este numită și cancer de sân metastatic sau cancerul de sân în stadiul IV.

MIT: Cancerul de sân apare doar la femeile de vârstă mijlocie și mai în vârstă
Răspuns: Nu neapărat

Femeile mai tinere pot face și fac cancer de sân, la fel ca și bărbații. Este adevărat că a fi femeie și îmbătrânirea sunt principalii factori de risc pentru dezvoltarea cancerului de sân. Potrivit statisticilor, în 2022, aproximativ 2% dintre cancerele de sân invazive au fost diagnosticate la femeile sub 40 de ani, în timp ce aproximativ 16% au fost diagnosticate la femeile în vârstă de 50 de ani și 31% la femeile cu vârsta cuprinsă între 60 și 69 de ani.

Femeile de toate vârstele trebuie să acorde atenție sânilor lor, să efectueze autoexaminări și să raporteze medicilor orice modificări neobișnuite. Femeile cu antecedente familiale puternice de cancer de sân, în special cancerele diagnosticate la rude înainte de vârsta de 40 de ani, ar trebui să înceapă examinările mai devreme.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Cancer Society - Breast Cancer Statistics 2022
https://www.cancer.org/research/cancer-facts-statistics/breast-cancer-facts-figures.html
Breast Cancer Information and Support - Breast Cancer Myths Versus Facts
https://www.breastcancer.org/facts-statistics/myths-vs-facts
National Breast Cancer Foundation - Breast Cancer Myths
https://www.nationalbreastcancer.org/breast-cancer-myths


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0